Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) își îmbogățesc veniturile prin sporuri substanțiale, ignorând criza bugetară care afectează profund țara. Salariul de bază al unui judecător CCR este de 47.000 de lei lunar, echivalentul a peste 9.200 de euro. Această sumă deja considerabilă este amplificată de sporuri care duc venitul lunar la cote record.
Sporuri uriașe pentru „stres” și confidențialitate
Printre cele mai semnificative sporuri se regăsește cel pentru „stres și supărare”, care ajunge la 11.768 de lei (aproximativ 2.300 de euro). Acesta reprezintă 25% din salariul de bază și se aplică nu doar judecătorilor, ci și altor angajați din cadrul CCR. De exemplu, un consilier IT beneficiază de un spor de 5.169 de lei, adică puțin peste 1.000 de euro, la care se adaugă un salariu de 20.674 de lei. Sporul de confidențialitate, în valoare de 2.354 de lei, completează paleta acestor beneficii.
Nici grefierii nu sunt excluși din acest joc al veniturilor umflate. Aceștia pot obține sporuri de până la 3.380 de lei, conform documentelor oficiale consultate de publicația Libertatea. Astfel, veniturile judecătorilor CCR pot depăși cu mult salariul de bază, în funcție de sporurile acordate.
Instituția CCR nu a implementat măsuri de austeritate, continuând să mențină atât salariile, cât și sporurile la nivelul anterior stabilit. Judecătorii CCR rămân, de asemenea, neafectați de reducerea pensiilor speciale, chiar și în condițiile în care această măsură a fost validată de Curte în alte cazuri.
Pensii speciale exorbitante în contrast cu deficitul bugetar
Pe lângă salarii, unii judecători CCR cumulează venituri din pensii speciale imense. Cristian Deliorga încasează lunar aproximativ 68.700 de lei, iar Bogdan Licu beneficiază de o pensie de aproximativ 32.000 de lei. Alte sume considerabile sunt înregistrate de Gheorghe Stan (30.000 de lei) și Mihaela Ciochină (34.000 de lei). Președinta CCR, Simina Tănăsescu, nu face excepție, având o pensie specială obținută imediat după numirea în funcție.
Csaba Asztalos, fost președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a ales să se pensioneze imediat după învestirea sa în funcție, în 2025. Doar trei judecători CCR nu beneficiază de pensie specială cumulată cu salariul: Mihai Busuioc, Dacian Dragoș și Iuliana Scântei. Primii doi nu au atins vechimea necesară, iar Iuliana Scântei nu a solicitat pensionarea, deși îndeplinește condițiile legale.
Datele disponibile arată că veniturile din cadrul CCR sunt menținute la un nivel exorbitant, în ciuda apelurilor publice pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Această discrepanță între salariile uriașe ale judecătorilor și criza economică prin care trece România ridică întrebări legitime despre prioritățile financiare ale instituțiilor statului român.


