Stefan
Banca Națională a României (BNR) a tras linie în privința adoptării monedei euro, subliniind că fără o stabilitate economică solidă, integrarea în zona euro devine o utopie. Cerințele sunt clare și categorice: reducerea deficitului bugetar, controlul inflației și menținerea unei datorii publice sustenabile sunt esențiale.
„Aderarea la zona euro este imposibilă atâta timp cât deficitul bugetar depășește 3% din PIB și inflația rămâne instabilă”, afirmă raportul BNR. Problema nu este lipsa accesului la euro, ci politicile fiscale și bugetare defectuoase care au condus la actuala situație.
Termenul fixat de BNR este limpede: atunci când deficitul bugetar va scădea la 3%, discuțiile despre un termen concret pentru adoptarea euro vor putea începe. Actualul program, destinat să reducă deficitul în următorii 2-3 ani, ar putea deschide calea pentru o integrare în zona euro în termen de 5 ani, dar doar dacă se respectă planurile.
Bulgaria, în schimb, a avansat mai rapid în procesul de aderare, datorită introducerii unui consiliu monetar acum trei decenii. Această decizie a oferit stabilitate economică, ceea ce a permis țării vecine să gestioneze mai eficient provocările economice. BNR subliniază că comparația cu Bulgaria este inadecvată, deoarece nu reflectă impactul profund al consiliului monetar asupra guvernanței financiare.
România se află într-o situație distinctă, având decalaje semnificative față de alte state. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că întreaga economie trebuie să atingă standardele europene, nu doar marile orașe. Adoptarea euro va deveni o prioritate abia după finalizarea integrării în OCDE, iar acest lucru necesită reforme economice fundamentale.
Raportul BNR evidențiază o vulnerabilitate majoră a economiei românești: deficitul bugetar. În 2024, România a înregistrat un deficit alarmant, depășind 8% din PIB, fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Fără intervenții corective, deficitul ar fi putut ajunge la 10% în 2025. Ajustările aplicate, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor, au dus la o reducere a deficitului la 7,65% din PIB.
„Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, similare cu cele din perioada pandemiei. Aceste cifre sunt cele mai mari din UE”, subliniază BNR. Fără măsuri decisive, deficitul ar fi continuat să crească. Corecțiile implementate, cum ar fi înghețarea salariilor bugetarilor, au avut un impact semnificativ, iar programul de ajustare bugetară a rezultat într-un deficit mai mic decât cel anticipat, de 7,65% din PIB în loc de 8,4%.
Adoptarea monedei euro rămâne, așadar, un obiectiv îndepărtat. Stabilizarea economică și corectarea dezechilibrelor bugetare sunt condiții esențiale pentru a ajunge la standardele necesare pentru integrarea în zona euro. România are un drum lung de parcurs, iar provocările economice sunt departe de a fi rezolvate.
