Stefan
Într-o ședință marți, plenul Senatului a validat noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR) pentru un mandat de patru ani. Votul, desfășurat în secret prin buletine, a vizat ocuparea funcțiilor de președinte, doi vicepreședinți și membrii Consiliului de conducere.
Corina Raluca Încrosnatu, președinte al ICR
După vot, Corina Raluca Încrosnatu a fost desemnată președinte al ICR, propusă de grupul PSD. A obținut 81 de voturi pentru, în timp ce 34 au fost împotrivă. Adriana Gae, propusă de AUR, a strâns 73 de voturi favorabile și 43 împotrivă, iar Attila Iuliu Weinberger, din partea UDMR, a câștigat cu 89 de voturi pentru și 27 împotrivă. Votul a validat de asemenea componența Consiliului de conducere, format din reprezentanți ai partidelor parlamentare și ai uniunilor de creație, conform legislației în vigoare.
Diversitate în Consiliul de conducere
Consiliul de conducere include reprezentanți ai principalelor partide politice – PSD, PNL, USR, UDMR și AUR – dar și membri propuși de alte formațiuni. Din rândul uniunilor de creație, au fost selectați reprezentanți ai organizațiilor culturale esențiale din România, cum ar fi Uniunea Cineaștilor, Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, precum și Uniunea Teatrală din România. Această diversitate sugerează o abordare integrată în promovarea culturii românești, aspect esențial pentru ICR.
Experiența Corinei Raluca Încrosnatu
Corina Raluca Încrosnatu, născută în 1983 la Sinaia, este absolventă a Universității din București, specializată în filologie. Cu o activitate de peste două decenii în domeniul cultural, Încrosnatu a fost parte a Institutului Cultural Român din 2014, ocupând diverse funcții de conducere, inclusiv cea de vicepreședinte în ultimii ani. A coordonat programe culturale și reprezentanțe ale României în străinătate, având un rol semnificativ în promovarea imaginii culturale a țării pe plan internațional.
Nominalizarea noii conduceri a generat reacții critice din partea opoziției. Reprezentanți ai USR au contestat modul de desemnare a președintelui ICR, afirmând că nu au susținut propunerea datorită controverselor legate de activitățile și relațiile candidatei. Susținătorii din coaliția parlamentară au apărat procesul de numire, subliniind relevanța ICR în promovarea culturii românești atât pe plan național, cât și internațional.
Rolul esențial al ICR
Institutul Cultural Român funcționează ca o instituție publică autonomă, având un control parlamentar riguros. Misiunea sa este de a promova cultura și identitatea românească pe plan internațional. Prin intermediul rețelei de reprezentanțe externe, ICR derulează programe culturale, parteneriate și evenimente dedicate diplomației culturale. Noua conducere este responsabilă să continue aceste obiective și să coordoneze activitatea instituției în următorii patru ani, în contextul provocărilor actuale din scena culturală globală.
