Stefan
O femeie română, în vârstă de 50 de ani, a fost exonerată de acuzațiile de furt care au marcat ultimii șapte ani din viața ei. Curtea de Apel din Perugia, Italia, a decis să o achite, demonstrând că acuzațiile formulate împotriva sa erau fără fundament. Adevărul a ieșit la iveală: majoritatea bijuteriilor, pentru care a fost acuzată, fuseseră pur și simplu uitate într-un dulap.
Contextul cazului
Femeia a fost angajată în 2019 ca menajeră pentru o proprietate din Italia, având responsabilitatea de a îngriji o femeie de 90 de ani și pe fiica acesteia, de 55 de ani. În august 2020, au început să apară acuzațiile de furt. Proprietarele vilei au reclamat dispariția unor bunuri de valoare, inclusiv bijuterii ce depășeau 60.000 de euro, precum și alte obiecte, cum ar fi veselă și uleiuri. Actul de acuzare menționa un total de 47 de bijuterii: inele, coliere, brățări și cercei.
Tribunalul Penal din Perugia a pronunțat inițial o sentință de un an și patru luni de închisoare, alături de despăgubiri provizorii de 45.000 de euro. Avocații femeii, conduși de Gianni Dionigi, au contestat hotărârea, subliniind lipsa probelor concludente și caracterul neclar al indiciilor prezentate.
Întorsătura dramatică a cazului
În martie 2023, cazul a suferit o schimbare radicală. Avocatul părților civile, Massimiliano Sirchi, a depus un memoriu considerat „determinant” de judecători. Dovezile prezentate au arătat că 30 dintre bijuteriile reclamate ca fiind furate au fost găsite într-un dulap din locuința proprietarelor, într-o zonă unde acestea uitaseră că le ascunseseră. Dintre cele 17 obiecte rămase neidentificate, cel mai prețios era un inel din secolul al XIX-lea, estimat la 100.000 de euro.
Curtea de Apel a subliniat că ambiguitățile legate de locul unde au fost ascunse bijuteriile și absența unor dovezi clare ridică semne de întrebare fundamentale asupra acuzațiilor inițiale. Judecătorii au decis că nu se poate considera cu certitudine că celelalte bunuri erau furate; acestea ar fi putut fi, similar celor găsite, bine ascunse și ulterior uitate.
Decizia finală și impactul asupra vieții româncei
Instanța a evidențiat că prima condamnare a fost pronunțată fără amprente, dovezi de efracție sau martori care să susțină acuzațiile. Faptul că românca avea acces la vilă nu a fost suficient pentru a o incrimina. Declarațiile proprietarelor nu au oferit o cronologie coerentă, iar mărturiile privind lipsa alimentelor s-au dovedit greu de verificat.
Curtea a admis toate argumentele apărării, iar femeia a fost achitată definitiv pe motiv că „fapta nu există”. Decizia a anulat și despăgubirile provizorii, reprezentând o victorie clară pentru femeia acuzată pe nedrept. Această întâmplare nu doar că evidențiază erorile din sistemul judiciar, dar scoate la lumină și impactul devastator al acuzațiilor nefondate asupra vieților celor implicați.
