Stefan
Maria Piloiu, o tânără de 26 de ani, a ales să îmbine două universuri aparent opuse: dimineața predă la școala din satul Apoș, iar după-amiază devine ciobăniță. Împreună cu fratele ei, Călin, ea continuă tradiția oieritului, demonstrând că pasiunea pentru muncă nu cunoaște limite.
Între diplome și oi
Maria este absolventă a două facultăți: Litere și Științe Agricole. Deși diplomele sunt o realizare importantă, ea știe că acestea nu îi vor asigura traiul, dacă nu este dispusă să muncească din greu. Cu o modestie rar întâlnită, Maria își asumă rolul de învățătoare cu aceeași dăruire cu care îngrijeşte turma de peste 700 de oi. Dimineața, la catedră, le deschide celor mici ușa către cunoaștere. După cursuri, coboară din lumea cărților în fermă, unde își împarte timpul între muncile câmpului și îngrijirea animalelor.
„Mă umplu cu energie de aici și merg la fermă și mă descarc acolo”, afirmă Maria, subliniind legătura profundă dintre cele două meserii.
Viața la țară: o alegere conștientă
Maria și fratele său, Călin, nu se văd trăind în altă parte decât la țară. Aici, printre câmpuri și dealuri, se simt acasă. Călin, și el absolvent al Facultății de Științe Agricole și acum masterand, nu este străin de muncile grele ale fermei. De la tractor la saivan, el îmbină tradiția cu inovația, încercând să modernizeze ferma familiei. Cu ajutorul fondurilor europene, a reușit să achiziționeze utilaje esențiale, un pas important în adaptarea la cerințele actuale ale agriculturii.
Maria și Călin nu se tem de muncă. „Facem totul din pasiune, nu pentru că ne obligă cineva”, recunoaște Maria. Această alegere conștientă este rezultatul educației primite de la părinți, care le-au insuflat valori solide și respectul pentru muncă. Zilele lor sunt lungi, de la răsăritul soarelui până la lăsarea întunericului, fără loc de răgaz.
Un viitor construit pe tradiție
Maria și Călin nu doar păstrează tradițiile strămoșești, ci le actualizează. Cu fiecare zi, își construiesc viitorul pe teme de sustenabilitate și eficiență. Conștienți că trebuie să fie la curent cu tehnologiile moderne, lucrează împreună pentru a integra inovațiile în activitățile lor zilnice. Această abordare le oferă nu doar un avantaj competitiv, ci și satisfacția de a contribui la dezvoltarea comunității lor.
Pentru Maria, viața la țară nu este doar un mod de a trăi, ci o alegere profundă, care îi oferă un sens și o direcție. Chiar dacă provocările sunt numeroase, iubirea pentru animale și pentru tradițiile familiale îi motivează să continue. Această poveste de viață este un exemplu de cum se poate îmbina educația cu munca manuală, oferind o viziune realistă despre ceea ce înseamnă să trăiești adevărat.
