Stefan
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să acționeze în instanță Guvernul României, alături de Ministerul Finanțelor, cerând soluționarea unei probleme de fond: neplata drepturilor salariale restante pentru magistrați. Acest demers, depus la Curtea de Apel București, este semnat de președinta instituției, Lia Savonea, și subliniază o escaladare a tensiunilor existente între puterea judecătorească și cea executivă.
Obligații neîndeplinite
Acțiunea juridică vizează obligația autorităților de a achita integral sumele restante către magistrați. ÎCCJ nu se limitează la solicitarea plății, ci cere și sancționarea premierului Ilie Bolojan și a ministrului Finanțelor, în cazul în care aceste datorii nu sunt onorate. Conform documentului depus, instanța solicită următoarele:
1. Obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante, prevăzute în titluri executorii scadente în anul 2026;
2. Emiterea actelor administrative și efectuarea demersurilor bugetare necesare pentru alocarea integrală a sumelor cerute;
3. Stabilirea unui termen de executare de maxim 10 zile, însoțit de amenzi pentru neîndeplinirea obligațiilor;
4. Aplicarea penalităților de 2% pe fiecare zi de întârziere.
Bugetul pe 2026, transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, preconizează aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, o creștere semnificativă de circa 50% față de anul precedent. Aceste fonduri sunt cruciale pentru achitarea drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești retroactive.
Tensiuni sporite în 2023
Tensiunile au atins un nou nivel după deciziile din 2023, când ÎCCJ, condusă de Corina Corbu, și Parchetul General, sub conducerea lui Alex Florența, au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Aceste majorări au fost aplicate retroactiv începând cu anul 2018, dar Guvernul a ales să amâne o parte din plăți, redirecționând fondurile către un pachet social de 1,1 miliarde de lei, inițiat de PSD.
ÎCCJ subliniază că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al magistraților și compromite principiile statului de drept. Recent, instanța supremă și-a exprimat îngrijorarea față de atitudinea Guvernului, care a adoptat măsuri sistematice ce restrâng drepturile judecătorilor.
„Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Aceste măsuri de amânare unilaterală a obligațiilor legale sunt incompatibile cu ordinea juridică”, a afirmat clar ÎCCJ.
Consecințe imediate asupra relațiilor interinstituționale
Acțiunea legală se înscrie în continuarea plângerii prealabile depuse de Lia Savonea împotriva acțiunilor Guvernului, inclusiv a legii care vizează reducerea pensiilor. Această inițiativă juridică ar putea avea implicații semnificative asupra relațiilor dintre instituțiile statului, deschizând un nou capitol de tensiune între Justiție și Executiv.
Conflictul dintre justiție și puterea executivă se amplifică, iar efectele acestei acțiuni sunt imprevizibile. Magistrații și-au declarat poziția fermă: nu mai tolerează amânări și promisiuni fără suport real. Această dispută nu este doar o chestiune administrativă, ci un test al legitimității și al respectului față de statul de drept.
