Stefan
Ilie Bolojan, premierul României, a făcut precizări clare cu privire la adoptarea monedei euro, în contextul în care Bulgaria a reușit această tranziție. În cadrul unei conferințe de presă, alături de cancelarul german, Bolojan a subliniat că România nu îndeplinește în prezent criteriile necesare pentru a face parte din zona euro.
Deficit bugetar alarmant
Premierul a evidențiat că, spre deosebire de Bulgaria, care a fost acceptată în zona euro datorită respectării criteriilor fiscale, România se confruntă cu un deficit bugetar îngrijorător. În 2024, România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Bolojan a afirmat fără echivoc: „Până nu atingem un deficit sub 3%, trecerea la moneda euro nu este pe agendă.”
Obiectivele Guvernului sunt clare: reducerea deficitului bugetar la aproximativ 6,2–6,3% în acest an și atingerea pragului de 3% până în 2030. Aceste ținte sunt esențiale pentru stabilizarea economiei și pentru orice discuție viitoare despre euro.
Un orizont îndepărtat pentru adoptarea euro
Bolojan a lăsat să se înțeleagă că România nu va putea adopta moneda euro în următorii ani. Trecerea la euro este, practic, o iluzie pentru această perioadă, iar premierul nu a ezitat să sublinieze lipsa de realism în așteptările legate de o astfel de mișcare. „Până la finalul deceniului, trecerea la euro nu este justificată din punct de vedere economic”, a subliniat acesta.
În contrast, Bulgaria a făcut un pas major în această direcție, adoptând euro la 1 ianuarie 2026. Această decizie a fost primită cu entuziasm de bulgari, care au marcat momentul printr-o serie de evenimente festive în Sofia. Introducerea euro a fost descrisă de președintele Rumen Radev ca fiind „ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”. Totuși, Radev a criticat lipsa unui referendum, subliniind că această decizie a divizat opinia publică și a scos la iveală o ruptură între politicieni și cetățeni.
Instabilitate politică și nemulțumiri sociale
Bulgaria se confruntă în prezent cu nemulțumiri sociale, cauzate de acuzații de corupție și instabilitate politică, care au dus la căderea guvernului de coaliție în decembrie. Această situație a generat organizarea unor noi alegeri legislative, marcând al optulea scrutin în doar cinci ani.
În contextul acestor evenimente, România continuă să rămână în afara planurilor de adoptare a monedei euro. Principalele condiții care trebuie îndeplinite sunt reducerea drastică a deficitului bugetar și stabilizarea economiei. Deocamdată, perspectivele nu sunt deloc favorabile, iar tranziția la euro pare a fi o promisiune îndepărtată.
