Stefan
Un proiect legislativ recent depus la Parlament are potențialul de a transforma radical structura administrativă a României. Dacă va fi adoptat, numărul județelor va scădea de la 41, inclusiv municipiul București, la doar 12. În plus, orașele vor trebui să aibă minimum 10.000 de locuitori, iar comunele, cel puțin 5.000.
O inițiativă îndrăzneață
Această reformă, susținută de Camera de Comerț și Industrie a României, a fost preluată de deputatul Tudor Benga, care a transformat-o într-un proiect de lege. Documentul a fost înregistrat și urmează să intre în dezbatere legislativă, generând deja controverse în rândul clasei politice.
Deputatul Benga a subliniat că scopul reformei este de a aborda trei direcții fundamentale: reducerea fragmentării administrative, stabilirea unor criterii clare de populație și asigurarea unor servicii publice eficiente cetățenilor. Chiar și în cazul desființării unor primării prin comasare, eficiența serviciilor ar trebui să rămână o prioritate.
Politica și frica de reformă
Un aspect delicat al acestei inițiative este că reorganizarea administrativ-teritorială a fost evitată de politicieni de-a lungul anilor, din cauza riscurilor politice pe care o astfel de schimbare le implică. Actuala structură favorizează partidele mari, care își mențin influența la nivel local. Benga a afirmat că este esențial ca subiectele de reformă să fie aduse în discuție în Parlament, pentru a clarifica pozițiile tuturor actorilor implicați.
„Actuala coaliție evită dezbaterile serioase despre reformele majore ale statului. Este necesar ca aceste teme să fie discutate oficial în Parlament”, a spus Benga, evidențiind că un rol central al reformei este reducerea risipei bugetare și eficientizarea accesării fondurilor europene. O administrație capabilă să se susțină financiar ar putea oferi servicii de calitate fără a depinde constant de alocările guvernamentale.
Reorganizare bazată pe realitate
Proiectul de lege propune comasarea județelor în funcție de identitățile tradiționale ale marilor regiuni istorice, dar și în funcție de realitățile economice și sociale curente. Mobilitatea populației, alături de fluxurile comerciale și logistice, va influența modul de structurare a noii hărți administrative.
Benga a promis că va oferi detalii suplimentare despre criteriile de populație și procesul de comasare a județelor. El subliniază că România nu poate atinge un potențial de dezvoltare real fără o reformă profundă a statului, în care reorganizarea administrativ-teritorială este esențială.
Această propunere nu vine fără riscuri și controverse, dar este clar că dezbaterea pe marginea ei va stârni reacții puternice. O reformă de o asemenea amploare nu poate fi ignorată, iar impactul său va influența întreaga societate românească.
