Stefan
Tensiunile dintre România și Federația Rusă au atins un nou vârf, odată cu anunțul Moscovei privind închiderea Consulatului General al României la Sankt Petersburg. Această decizie, comunicată pe 25 iunie 2026, vine cu un termen limită de 72 de ore pentru ca gerantul interimar, Laurențiu Constantiniu, să părăsească teritoriul rus, fiind declarat persona non grata.
Decizie drastică în urma unor acțiuni reciproce
Decizia autorităților ruse este o reacție directă la măsurile adoptate de București, care a revocat consimțământul pentru funcționarea consulatului român în regiune. Contextul tensionat este amplificat de interdicția României de a deschide o nouă reprezentanță consulară în Sankt Petersburg. Închiderea consulatului devine efectivă în termen de 30 de zile, iar ultima zi de operare va fi 24 iulie 2026. Ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, a fost convocat de urgență la Ministerul rus de Externe pentru a discuta măsurile adoptate.
Incidentul care a declanșat criza
Escaladarea tensiunilor diplomatice este strâns legată de un incident de securitate petrecut la sfârșitul lunii mai. O dronă de atac rusească a căzut pe un bloc din Galați, provocând un incendiu la etajul zece și rănind doi cetățeni. Această violare a spațiului aerian românesc a determinat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a dus la măsuri diplomatice ferme din partea Bucureștiului pe 29 mai 2026. Ca răspuns imediat, România a declarat consulul general al Federației Ruse la Constanța persona non grata și a suspendat activitatea consulatului rus din portul de la Marea Neagră.
Kremlinul a catalogat acțiunile României drept o „revocare nejustificată” și a folosit acest pretext pentru a închide consulatul român. Această expulzare reciprocă și închiderea misiunilor consulare au redus drastic canalele de comunicare oficială între cele două țări. Relațiile diplomatice sunt acum la un nivel alarmant de scăzut, exacerbat de conflictul din Ucraina și de creșterea preocupărilor legate de securitatea granițelor României.
Reacții și implicații
Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat primirea notificării din partea Moscovei, subliniind că reacția rusă a fost anticipată. Autoritățile române se concentrează acum pe gestionarea problemelor consulare pentru cetățenii afectați și monitorizează îndeaproape evoluțiile în relațiile bilaterale. Timpul de 72 de ore pentru evacuarea gerantului interimar marchează începutul unei perioade critice, în care se așteaptă reacții diplomatice ulterioare.
Comunitățile locale, cetățenii afectați și mediul diplomatic sunt în alertă, așteptând detalii despre procesul de evacuare și eventualele declarații oficiale. Tensiunile nu se diminuează, iar viitorul relațiilor româno-ruse rămâne incert. Situația evoluează rapid, iar fiecare mișcare diplomatică va fi atent analizată de ambele părți.
