Stefan
Cinci deputați din PSD au decis să voteze moțiunea de cenzură care a dus la căderea propriului guvern. Viorica Dăncilă, fostul prim-ministru, nu a uitat acest act de trădare. Într-un interviu recent, ea a abordat presiunea mandatului său, misoginismul din politică și durerile provocate de cei din propriul partid.
Un mandat sub presiune
Viorica Dăncilă a condus Guvernul României din ianuarie 2018 până în noiembrie 2019, devenind prima femeie prim-ministru din istoria țării. De asemenea, a preluat conducerea PSD, realizând o premieră feminină pentru cel mai mare partid de stânga din România. Aceste realizări, însă, au adus cu sine o presiune greu de înțeles pentru mulți. „Presiunea a fost enormă, având în vedere că am fost prima femeie prim-ministru. Misoginismul persistă în România. Colegii îmi spuneau că muncesc mult, sunt implicată, strictă și corectă, dar în același timp, sunt femeie”, a declarat Dăncilă. O laudă ambivalentă, care o punea în inferioritate pe baza genului. Această presiune a crescut pe măsură ce se apropiau alegerile prezidențiale din toamna lui 2019, evidențiind tensiunile interne din PSD.
Moțiunea de cenzură, votată pe 10 octombrie 2019, a trecut cu 238 de voturi, inclusiv cu sprijinul a cinci deputați din propriul partid. Detaliul acesta a lăsat o amărăciune profundă în sufletul Vioricăi Dăncilă. Nu doar pierderea puterii a durut-o, ci și trădarea venită din interior. „Atunci când ești trădat de cei pe care i-ai sprijinit, gustul amar este greu de suportat. Doi dintre acești deputați au fost răsplătiți cu funcții, iar ceilalți trei au fost nominalizați ca președinți de agenții”, a precizat Dăncilă. Aceste cuvinte subliniază gravitatea trădării, sugerând că nu a fost un gest ideologic, ci unul calculat, motivat de interese personale.
Viața după mandat
După o funcție de premier, se așteaptă un vid. Viorica Dăncilă a găsit, însă, un sentiment rar în politică: liniștea. „Mă simt puțin mai liniștită, deoarece am o activitate intensă. Fără lumina reflectoarelor, ești mult mai relaxat, nu mai ești atent la fiecare detaliu”, a explicat ea. Timpul petrecut alături de familie a fost prioritar pentru Dăncilă, care a recuperat momente importante, înghițite de mandatul său.
Fostul prim-ministru recunoaște că a știut din prima zi că mandatul este temporar. „Când am preluat funcția, am conștientizat că voi părăsi acel scaun. Ceea ce contează este ce fac pentru țară și ce las în urmă.” O atitudine matură, rar întâlnită în rândul politicienilor români, care adesea se agață de putere până în ultima clipă.
Jurământul și semnificația sa
Viorica Dăncilă a adăugat un aspect care ridică un semn de întrebare serios: „Când depui un jurământ față de țară, cu mâna pe Constituție și pe Biblie, acesta nu se limitează doar la perioada în care deții funcția. Este un angajament pe viață.” Rămâne de văzut dacă această declarație reprezintă o principialitate sau un indiciu al unei posibile reveniri în spațiul public.
Deși Dăncilă nu intenționează să candideze pentru vreo funcție în viitorul apropiat, interviul său, în care vorbește despre trădare, jurăminte și moștenire, nu este întâmplător. La cinci ani după moțiunea din 2019, cele cinci voturi care i-au marcat mandatul rămân un detaliu definitoriu al carierei sale — un exemplu clar al dinamicii loialității în politica românească.
